<link rel="stylesheet" href="/static/CACHE/css/3973aad74e19.css" type="text/css" media="screen, projection">

People

Acasă, ca la spa

timp de lectură: 5 minutele

Acasă, ca la spa
interviu cu
Davide Vercelli

Davide Vercelli

Giovanna Talocci

Giovanna Talocci

Baia devine din ce în ce mai performantă, atât în ceea ce privește mobilierul, cât și designul camerei. În opinia Giovannei Talocci, dorința de a avea un spa la domiciliu a accelerat împărțirea spațiilor între cele funcționale și cele pentru relaxare; potrivit lui Davide Vercelli, internetul și modul în care utilizăm tehnologiile pot și trebuie să constituie un punct de plecare al analizei cu privire la spațiilor viitorului.

Baia este încăperea care a evoluat cel mai mult, nu numai în spațiile rezidențiale, ci și în cele publice și în industria HoReCa. Transformările au vizat nu doar finisajele și mobilierul ci, mai ales, modul de înțelegere a spațiului. Pe parcursul acestei evoluții, materialele ceramice au îmbrăcat forme noi și s-au prefigurat direcții de dezvoltare inedite. Am rugat mai mulți designeri, care proiectează băi de ani buni, să ne prezinte următoarele scenarii.

 

Giovanna Talocci

„În anii 80 și 90, baia a preluat un rol central în ceea ce privește amenajarea casei. După bucătărie, era camera ce reprezenta simbolul statutului social al proprietarului: o multitudine de dușuri multifuncționale, căzi cu hidromasaj și placări ceramice semnate de creatorii de modă. Zona băii a primit mult spațiu, deseori în detrimentul altor camere. Începând cu anii 2000, am asistat la o dorință de minimalism, de materiale naturale și culori pale și spații care sunt redimensionate, pentru că funcțiile sunt distribuite în camere diferite. Dorința de a avea un mic centru spa acasă stimulează proiectarea de saune și hamamuri și, prin urmare, alocarea de spații domestice dedicate. Așadar, baia este „divizată”: într-o parte, zona mai funcțională, cu accesorii sanitare și lavoare, în cealaltă parte, zona de relaxare cu căzi, dușuri și saune.Băile din hoteluri au urmat parțial această tendință: zona sanitară este mai ferită privirii, în timp ce zona lavoarului sau zona dușului/căzii sunt vizibile și completează mobilierul camerei.

Materialele ceramice, în special gresia, au fost printre principalele protagoniste ale transformării spațiului băii, atât în ​​mediile publice, cât și în cele private. Speranța mea este că se vor face cercetări pentru a oferi placărilor ceramice mai multe proprietăți tehnologice legate de mediu: antibacteriene, anti-smog, fotovoltaice... Teme deja prezente, dar care încă trebuie dezvoltate. În ceea ce privește estetica, mi-ar plăcea să se exploreze mai mult particularitățile intrinseci ale materialelor ceramice”.

 

Davide Vercelli

„Internetul a stimulat accelerarea generală a schimbului de idei. În acest fel, imaginile și opiniile au modelat și influențează gusturile consumatorilor. În medie, oamenii petrec 20 de minute pe zi în baie doar pentru a discuta, a răspunde la e-mailuri și a naviga pe rețelele de socializare. Oricât de ciudat ar părea, un astfel de fapt nu poate fi ignorat în compoziția arhitectonică sau în propunerea unui nou produs. Cel puțin, aveți nevoie de prize pentru încărcarea dispozitivelor sau de USB-uri integrate în mobilier. Căzile au capitulat definitiv în favoarea dușurilor din ce în ce mai performante, în care sistemele de gestionare a apei sunt din ce în ce mai aproape de performanțele centrelor spa.

Lavoarul dublu se numără printre dorințele clienților, la fel ca materiale naturale sau suprafețele alternative, cum ar fi tapetul de perete, rășinile și lemnul. Asistăm la un o suprapunere fantastică între materiale, care își pierd propriul rol estetic, traversând granițele: există materiale ceramice care imită țesături și tapete de perete, materiale pentru acoperirea pereților care recreează texturile lemnului sau parchetului, care utilizează, într-un proces circular interesant, tehnicile de imprimare digitală specifice ceramicii. În toate acestea, performanța, igiena, duritatea și durabilitatea gresiei rămân de neegalat”.