Baia devine protagonistă

Baia este încăperea care a evoluat cel mai mult, nu numai în spațiile rezidențiale, ci și în cele publice și în industria HoReCa. Transformările au vizat nu doar finisajele și mobilierul ci, mai ales, modul de înțelegere a spațiului. Pe parcursul acestei evoluții, materialele ceramice au îmbrăcat forme noi și s-au prefigurat direcții de dezvoltare inedite. Am rugat mai mulți designeri, care proiectează băi de ani buni, să ne prezinte următoarele scenarii.

Paolo D'Arrigo

„Transformarea cea mai evidentă a avut loc în domeniul arhitectural. Este o adevărată metamorfoză: în prezent, baia a devenit unul dintre cele mai interesante spații pentru proiectare; există tendința de a o face mai vizibilă și mai pregnantă în cadrul procesului de amenajare. În plus, tendința de integrare sau hibridizare a băii cu alte camere a stimulat producerea de sisteme noi, cum ar fi cabinele mari din sticlă, care separă volumul spațiilor, dar nu le ascunde privirii. Este o transformare care nu urmărește tendința pieței, ci este transversală, deoarece își are originile în cultură, nu în stil. Mi se pare interesant că, în locurile de joncțiune, din simple spații utilitare, băile devin niște încăperi care atenuează frenezia vieții, stimulând o revigorare emoțională prin utilizarea de materiale și finisaje naturale, combinate cu sistemele tehnologice și instalații din ce în ce mai funcționale, pentru confort și igienă.

Placările din ceramică cunosc o mare creștere și, în același timp, o constrângere, dacă sunt limitate la simpla reproducere a materialelor naturale, cum ar fi lemnul și piatra. De asemenea, pentru a contracara saturația de propuneri, consider că ar trebui să se pună mai mult accent pe căutarea propriului limbaj al materialului”.

Romano Adolini

„Începând cu anii 90, baia s-a transformat dintr-o cameră utilitară, închisă și separată de restul casei, într-un spațiu polivalent cu noi linii stilistice, materiale și finisaje. Ceea ce a evoluat cel mai puțin au fost studiul ergonomic, proiectarea instalațiilor și, cel puțin în Occident, tehnologia instalațiilor sanitare, ca urmare a reglementărilor stricte și a unei viziuni încă prea tradiționaliste. Atât în ​​sectorul privat, cât și în cel public, s-au obținut rezultate de calitate; de exemplu, mă gândesc la toaletele unor aeroporturi sau ale clădirilor culturale, dar și la hoteluri, în special cele de lux – acesta este sectorul în care s-a atins cel mai ridicat nivel de evoluție în ceea ce privește spațiul și o anumită „radicalizare” funcțională, prin eliminarea oricărei delimitări fizice dintre baie și dormitor.

Ceramica este un material de neînlocuit. De-a lungul anilor, au fost propuse mai multe alternative precum lemnul, oțelul, sticla sau rășinile sintetice dar, în ultimul timp, s-a revenit la utilizarea acesteia, în special datorită dezvoltării noilor finisaje și tehnici de prelucrare, capabile să răspundă nevoilor și gusturilor multiple”.