<link rel="stylesheet" href="/static/CACHE/css/53371178d549.css" type="text/css" media="screen, projection">

People

Când spațiul ia naștere din regenerarea teritoriului

timp de lectură: 7 minutele

Când spațiul ia naștere din regenerarea teritoriului
interviu cu
AMAA

AMAA

studio wok

studio wok

În această perioadă, în care oamenii sunt mai conștienți de spațiul casei și în care s-a reînnodat relația cu propriul context geografic și local, toate acestea fiind accelerate de pandemie, vrem să aflăm de la AMAA și studio wok, două dintre cele mai promițătoare birouri italiene de arhitectură, care sunt principalele probleme de proiectare privind spațiul locuit.

Ce înseamnă recalificarea unei clădiri? Cum ne raportăm la istoria teritoriului? Cum ne poziționăm în fața unor noi probleme privind spațiul locuit impuse de pandemie? Răspund două dintre cele mai promițătoare birouri tinere de arhitectură din Italia: AMAA, câștigătorul ediției din 2020 a concursului Young Italian Architects (tineri arhitecți italieni), și studio wok, finalist al Young Italian Architects prize (premiul pentru tineri arhitecți italieni) din cadrul Bienalei de la Veneția 2012.

 

Ce înseamnă povestea teritoriului pentru proiectarea/recalificarea unei case?

studio wok (Marcello Bondavalli, Nicola Brenna, Carlo Alberto Tagliabue). Abordarea noastră metodologică și de proiectare este una artizanală. Pentru dezvoltarea lucrărilor noastre, identificăm cu atenție caracteristicile fizice ale locului aferent proiectului: peisajul, materialele specifice ale teritoriului de referință, lumina, atmosfera. O parte esențială a muncii noastre constă în studiul materialelor, compararea cu meșteșugarii și producătorii localipentru a le cunoaște calitățile și, prin intermediul eșantionării, învățarea caracteristicilor acestora. În privința conceptului de recalificare, cercetarea noastră referitoare la sustenabilitatea mediului nu se referă doar la utilizarea unor anumite dispozitive tehnice și a unor instalații, ci este, mai ales, un proces de proiectare și construcție care ia în considerare și exploatează aspectele naturale și ambientale specifice fiecărui loc.

Planurile structurilor noastre arhitecturale sunt simple: spațiul locuit este definit de blocuri sau piese de mobilier personalizate aflate într-un joc cu materialele și lumina. Ne place să lucrăm cu lemnul, piatra și suprafețele colorate. Utilizăm adesea gresia porțelanată pentru placarea băilor și experimentăm cu culorile și texturile sale tridimensionale.

Pandemia a făcut ca oamenii să devină mai conștienți de spațiul locuit. După părerea voastră, acest lucru va duce la apariția unor schimbări în arhitectură?

Datorită acestei perioade care ne constrânge să petrecem mult timp în spații închise, calitatea locurilor a căpătat o importanță care înainte era subestimată. Casa contemporană, bazată pe conceptul de open space și camere mici, a intrat într-o criză puternică: încăperile cu dimensiuni reduse la minim și camerele de zi deschise îngreunează munca sau organizarea vieții zilnice a unei familii. Pentru noi este important să ne gândim și să proiectăm spații casnice flexibile și potrivite pentru mai multe funcții pe parcursul întregii zile.

 

De la ce analiză porniți proiectarea/recalificarea unei case ori a unei clădiri deja existente?

AMAA (Marcello Galiotto și Alessandra Rampazzo). Arhitectura este rezultatul unui proces complex, niciodată constant sau liniar, bazat pe o permanentă activitate critică privind opțiunile de proiectare și rolul primar al Ideii. Execuția, la fel de importantă, caută echilibrul dintre teorie, ordine și rezultat.Teoria este sinteza unui background de modele și repere. Ordinea este transpunerea în proiect introdusă în context, iar momentul construcției îi conferă concretețe. Adevărata provocare constă în a persevera în păstrarea Ideii până la atingerea rezultatului.

De-a lungul anilor, ne-am confruntat cu recuperarea și regenerarea fostelor spații industriale. Printre acestea se numără proiectul biroului nostru din Arzignano (Vicenza), în care o prismă independentă caută să stabilească relații cu geometriile și materialele existente: ciment, oțel, tablă cutată și sticlă. Rezultatul este o structură casetată, pe două niveluri, în care totul apare drept ceea ce este. În schimb, în cazul recuperării unei clădiri de tip barchessa ce face parte dintr-un complex istoric din Lonigo (Vicenza), tensiunea dintre vechi și nou se concretizează printr-o scară pleonastică din beton, independentă de planșeul de lemn și de zidurile de piatră existente. Restaurarea acoperișului a prevăzut recuperarea materialelor reutilizabile, provenite de la structuri similare de pe teritoriu.

Pandemia a făcut ca oamenii să devină mai conștienți de spațiul locuit. După părerea voastră, acest lucru va duce la apariția unor schimbări în arhitectură?

Tindem să considerăm cătot ce a reprezentat starea de urgență Covid va dispărea. Istoria este ciclică și, astfel, marile epidemii sunt date uitării în favoarea unei renașteri. Și niciunul dintre aceste evenimente tragice nu a generat schimbări semnificative în modul de a concepe spațiul arhitectural. Pragul, însă, ar putea cuprinde în sine memoria istorică și ar putea arăta urmele schimbărilor sociale. Intrarea este locul unde lași deoparte gândurile și neliniștile, pentru a trăi cu seninătate în interiorul casei. Un moment care se transformă în spațiu, unde îți lași încălțămintea și te speli pe mâini pentru a elimina impuritățile. Un loc unde se activează și se sting energiile.