Despre legătura senzorială dintre casă și natură

Baia este încăperea care a evoluat cel mai mult, nu numai în spațiile rezidențiale, ci și în cele publice și în industria HoReCa. Transformările au vizat nu doar finisajele și mobilierul ci, mai ales, modul de înțelegere a spațiului. Pe parcursul acestei evoluții, materialele ceramice au îmbrăcat forme noi și s-au prefigurat direcții de dezvoltare inedite. Am rugat mai mulți designeri, care proiectează băi de ani buni, să ne prezinte următoarele scenarii.

Monica Graffeo
„Baia a fost transformată într-o oază a stării de bine și aproape într-un living. Este funcțională, dar nu funcționalistă. Este un spațiu care a fost îmbogățit cu senzorialitate: de la materiale la utilizarea luminii, până la modalitățile de utilizare a apei. Hotelurile de un anumit nivel au exploatat această experiență, pentru a oferi clienților o experiență diferită. Cu toate acestea, casele dezvăluie o abordare diferită, prin deschiderea către exterior, cu o intrare care conține din ce în ce mai mult verde. Pentru mine există o legătură senzorială între casă și natură, așa cum este evocată în cartea Elogiu umbrei a lui Junichiro Tanizachi. De fapt, ar trebui să ne putem bucura de o relație mai strânsă și mai pronunțat emoțională cu apa și cu natura, pentru a ne reconecta cu esența noastră. Din acest motiv, tema naturii și a deschiderii către exterior – o fereastră, o fantă, un hol – sunt fundamentale în proiectarea băii. În ultimul timp, am încercat să inserez elemente verzi la nivelul dușurilor sau căzilor, trimițând la ideea unei cascade în mijlocul naturii. De asemenea, îmi place să folosesc plante pentru a consolida ideea de deschidere: o fereastră, oricât de mică, poate avea un efect mai „sănătos” și poate oferi o stare de bine, creând o legătură între interior și exterior, pentru o senzație de fluiditate și extindere a spațiului.
În ceea ce privește materialele ceramice, mi-aș dori ca gresia porțelanată să investigheze și mai în profunzime proprietățile naturale ale materialelor, să se dezvolte dincolo de conceptul de mimesis al naturii, rămânând, în același timp, în sfera memoriei și arhetipului”.

Sandri Debiasi
„Baia a devenit un spațiu cu suprafață mai mare, unde investițiile au crescut, însă au rămas plauzibile, probabil pentru că acolo petrecem și căutăm un „timp de calitate”, nu doar de rutină. În proiectarea pentru sectorul privat, ideea de spațiu personal, de introspecție și de meditație sunt privilegiate. Aspectele imateriale devin predominante: utilizarea luminii, percepția asupra spațiului și chiar priveliștea. Gata cu ferestrele rabatabile din sticlă sablată; astăzi visăm să facem baie în timp ce privim munții sau acoperișurile clădirilor unei metropole! Produsele și materialele nu trebuie să fie doar frumoase, ci și să evoce senzații: gândiți-vă la atingerea și la parfumul lemnului masiv lăcuit, la modul în care cad umbrele pe o suprafață materială, la senzația unei băi într-o cadă de piatră naturală sau la calitatea jetului de apă: blând, învăluitor, eteric, încărcat.
Gresia porțelanată combină performanțele ridicate cu calitățile estetice și senzoriale rezultate din cercetarea constantă și inovația tehnologică. Observăm deja incursiuni ale acestui material în placările zonelor de living sau în blaturile și ușile bucătăriei, mese și în alte elemente de mobilier. Ca designeri atât de produse cât și de interioare, considerăm că această direcție este extrem de interesantă și promițătoare”.