Partajează
Datorită apropierii geografice dintre localitățile mai mici și marile orașe, Italia are potențialul de a propune un model urban interconectat, o alternativă la metropole. Acest lucru ar avea un impact economic deloc neglijabil, în special pentru sectorul construcțiilor. Citim opinia lui Manfredi Catella, CEO al Coima, și două studii de caz.
De la primele momente de deschidere de după perioada de izolare, a apărut o dezbatere internațională despre viitorul orașelor și relația dintre acestea și localitățile mai mici. Discuția s-a extins și asupra aspectelor legate de rețelele și tehnologiile de transport și asupra serviciilor și problemei mai generale a durabilității. Conștienți, pe baza propriei experiențe, că conceptul de viață durabilă și echilibrată începe de la bunăstare în dimensiunea internă (locuință), depășind zidurile locuințelor și incluzând, în raze concentrice, cartierele (rețele scurte), sectorul urban (raza medie) și, prin urmare, orașul.
Datorită structurii care o caracterizează și a apropierii micilor localități de orașe, Italia are potențialul de a propune un model urban interconectat, o alternativă la metropole. Acest lucru ar avea un impact economic câtuși de puțin neglijabil, în special pentru sectorul construcțiilor. Manfredi Catella, CEO și fondator al Coima, o platformă de investiții, dezvoltare și gestionare a activelor imobiliare, a discutat despre acest lucru la forumul „Rigenerazione Italia” (Regenerarea Italiei) 2021: „Teritoriul reprezintă cultura și bogăția noastră. Dar clădirile construite înainte de 1960 reprezintă 40% din total, comparativ cu media europeană de 33%, iar cele cu risc seismic constituie 60% din total, față de 30% în Europa. Dacă am închide acest decalaj, am avea posibilitatea de a regenera o suprafață de 100 de milioane de metri pătrați, cu investiții de peste 200 de miliarde de euro, dacă am fi eficienți, în 10 ani. Am elimina, astfel, acest decalaj, reducând, totodată, emisiile de dioxid de carbon cu 15% și generând între 100.000 și 300.000 de locuri de muncă pe an”.
Oportunitatea de regenerare a patrimoniului construit merge mână în mână cu proiectarea modelului de dezvoltare, cu atenție la servicii, transport și capilaritatea infrastructurii tehnologice. Dacă acestea din urmă ar deveni mai eficiente, tocmai datorită apropierii localităților mai mici de orașe, specifică pentru teritoriul nostru, acestea ar putea trăi într-o dimensiune bidirecțională și complementară. Poate că orașul va deveni locul de întâlnire sau de studiu, deschizând, în același timp, posibilitatea unei abordări mai descentralizate a vieții, cu o dimensiune umană mai pronunțată și mai apropiată de natură. Acestea au fost temele discuției recente „Italy: Heritage, Design and Beauty” (Italia: patrimoniu, design și frumusețe), promovată de NEWH, The Hospitality Industry Network (Rețeaua întreprinderilor din sectorul ospitalității) și de Associazione I Borghi più belli d'Italia (Asociația „Cele mai frumoase localități din Italia”) care, împreună cu arhitectul Marco Piva, au demarat un program de cercetare privind un proiect care se concentrează pe potențialul de dezvoltare, cultural și de afaceri al micilor centre istorice.
Au apărut două cazuri interesante: Morterone (Lecco) o mică localitate montană, regenerată datorită reamenajării arhitecturii locale specifice, inclusiv noua Casa dell'Arte; și inițiativa Borgo Office, o platformă digitală care aduce laolaltă persoanele care cu un regim de lucru „nomad”, structurile agroturistice și localitățile italiene, susținând economia și activitățile locale. Înființată la începutul anului 2021, Borgo Office are 40 de structuri agroturistice și localități asociate și 20 de membri, exportând modelul și în afara Italiei. Prin urmare, tehnologia va ajuta la modelarea identității micilor localități, ridicându-le de la ideea de „pitoresc” și de la turismul de masă și aducând o clientelă „bleasure” (business & pleasure – afaceri și timp liber) și cu sejur mediu.
