Partajează
Cei trei factori pe care se bazează proiectul fațadei de pe strada Fatebenefratelli sunt personalizarea și reînnoirea intrării și a soclului, noua prezență scenică a ferestrelor și balcoanelor și reinterpretarea materialelor, a decorului și a culorilor.
Intrarea se remarcă prin lărgirea porții existente, accentuată de o copertină în consolă din sticlă. Această nouă soluție permite o percepție imediată a adâncimii clădirii și oferă impresia unui atriu primitor.
Albul și noua spațialitate a lobby-ului au fost obținute și datorită montării gresiei cu performanțe ridicate SistemN Bianco de la Marazzi, suprafață care a definit și zonele de sosire ale ascensoarelor,
Din perspectiva valorificării proprietății, intervenția cea mai semnificativă a fost cu siguranță restilizarea acoperișului și utilizarea sa reînnoită printr-o structură vitrată și o terasă care oferă o vedere invidiabilă asupra orașului. Pardoselile suprainălțate de pe rooftop au fost placate cu gresie cu efect de ciment Plaster20 Grey, tot de la Marazzi, care, cu grosimea sa de 20 mm, permite și o montare uscată la exterior, oferind totodată rezistență la abraziune și caracteristici de rezistență la îngheț și antiderapante, ideale pentru spații cu trafic intens.
Povestea lucrării de renovare a imobilului Fatebenefratelli22 din Milano a fost ocazia de a aprofunda câteva teme strategice ale proiectării în cheie sustenabilă împreună cu Carmen Spagnoli, inginer și Director de Sustenabilitate al societății de proiectare Lombardini22.
De la economisirea energiei la bunăstarea oamenilor, cum s-a schimbat paradigma sustenabilității în proiect?
Experiența pandemiei a reprezentat un punct de cotitură, aducând în prim-plan noi priorități legate de locuibilitatea spațiilor și orientând către o idee de spațiu mai atentă la bunăstare și prevenție. În acest context, certificarea WELL a dobândit un rol din ce în ce mai central, tocmai pentru că abordează într-un mod structurat teme precum calitatea aerului, a luminii, a apei, acustica și confortul psihologic, contribuind la definirea unor noi standarde pentru spațiile în care trăim și lucrăm.
Construcție și context urban, pe ce teme lucrați pentru a defini caracterul clădirii?
Pentru a defini caracterul unei clădiri lucrăm pe diferite niveluri de proiectare, strâns interconectate. Un aspect central îl reprezintă relația cu contextul urban, mai ales când se acționează într-un țesut istoric consolidat. În aceste cazuri este esențial să se stabilească un dialog echilibrat cu preexistențele, respectând scara, proporțiile, materialele și identitatea arhitecturală a locului. Obiectivul nu este de a imita ceea ce există, ci de a construi o armonie capabilă să pună în valoare atât noul, cât și preexistențele.
În paralel, utilizăm instrumente de analiză parametrică pentru a aprofunda condițiile de mediu specifice ale amplasamentului. Evaluăm iradierea solară, umbrirea naturală, ventilația și microclimatul urban, astfel încât să orientăm corect clădirea, să optimizăm forma și să proiectăm strategii pasive care îmbunătățesc confortul termic și vizual al spațiilor.
Chiar și alegerea materialelor este ghidată de criterii de mediu și de performanță, privilegiind soluții durabile, reciclabile și cu impact redus, dar întotdeauna în raport cu caracteristicile contextului. Strategiile instalațiilor, în final, sunt integrate încă din fazele inițiale pentru a asigura eficiență, reducerea consumului și maximizarea utilizării surselor regenerabile.
Împreună, aceste elemente contribuie la definirea unei arhitecturi capabile să se integreze în contextul urban cu măsură și coerență, îmbinând sustenabilitatea mediului cu calitatea spațiului construit.
Ceramica, material care permite o recuperare ridicată a materiei prime, garantând performanțe de igienă și durabilitate: cum alegeți suprafețele și ce vă fascinează la acest material?
Ceramica este un material care combină în mod eficient caracteristici funcționale – precum rezistență, igienă și durabilitate – cu o mare versatilitate expresivă, capabilă să se adapteze unor limbaje arhitecturale diverse, de la contemporan la dialogul cu contexte istorice.
Un aspect care face ca ceramica să fie deosebit de interesantă astăzi este și impactul său asupra mediului, evaluabil prin analiza ciclului de viață. În fazele inițiale ale analizei LCA – A1, A2 și A3 – prezintă mai multe puncte forte: utilizează materii prime naturale, cu o cotă de material reciclat pre-consum, are un lanț de producție consolidat care permite optimizarea transporturilor, iar în ultimii ani au fost realizate îmbunătățiri importante în procesele industriale, mai ales în ceea ce privește eficiența energetică, reducerea deșeurilor și recuperarea căldurii din procesul de producție.
Aceste elemente contribuie la reducerea impactului asupra mediului încă din primele faze ale ciclului de viață, făcând ceramica o alegere coerentă cu o abordare proiectuală orientată spre sustenabilitate, fără a renunța la calitatea estetică și de performanță a materialului.
Ceramica în interior și în definirea anvelopei, cum lucrați în aceste două contexte diferite de proiect? Care sunt criteriile după care alegeți materialele?
Utilizarea ceramicii, atât la interior, cât și la anvelopa exterioară, se înscrie pentru noi într-o evaluare care vizează întregul edificiu, unde ciclul de viață al materialului este o referință constantă. Ne interesează să lucrăm cu materiale care îmbină durabilitatea, cerințele reduse de întreținere și o bună trasabilitate a proceselor de producție. Ceramica răspunde acestor criterii și, în ambele contexte de aplicare, reprezintă o alegere solidă și în termeni de coerență cu obiectivele de sustenabilitate, datorită contribuției fundamentale la obținerea punctajelor LEED, WELL și BREEAM.
Pentru spațiile interioare, luăm în considerare aspecte precum sănătatea, rezistența la uzură și stabilitatea în timp, care se traduc într-un impact mai redus legat de înlocuire și întreținere.
La exterior, în schimb, intervine și comportamentul materialului în raport cu microclimatul urban. În special, privilegiem suprafețe cu culori deschise și valori ridicate ale SRI (Solar Reflectance Index), capabile să reducă absorbția de căldură și să contribuie la atenuarea efectului de insulă termică urbană.
Ceramica ne permite astfel să combinăm performanțele tehnice și de mediu, adaptându-se la diferite domenii de utilizare fără a pierde coerența cu obiectivele proiectului.
Sustenabilitatea este tot mai mult legată de ciclul de viață al materialelor, “core” și al directivei Ecodesign: cum lucrați pe acest aspect?
Sustenabilitatea legată de ciclul de viață al materialelor este astăzi un criteriu central și la nivel normativ, după cum demonstrează noua Directivă Ecodesign. În acest context, ceramica se dovedește coerentă cu multe dintre cerințele solicitate: este un material durabil, stabil, cu conținut reciclat și cu procese de producție tot mai optimizate din punct de vedere energetic și de mediu.
În plus, comportamentul său în faza de utilizare – inert, sigur și cu nevoie minimă de întreținere – întărește coerența cu o abordare orientată spre calitate și circularitate, în conformitate cu ceea ce prevede reglementarea europeană. Acestea sunt criterii pe care le avem în vedere încă din faza de selecție a materialelor, pentru a garanta alegeri conștiente și pe termen lung.